Zidește, Doamne-n mine o cetate
Și crește lan mănos și auriu!
Că numai Tu ești Cel ce veșnic poate
Să șteargă murdărie și păcate,
Și să aprindă-n mine Focul Viu.
Ridică - mă din huma pieritoare
Și fă din mine susur de izvor!
Făclie-aprinsă-n negura din zare
Și ciripit de păsări cântătoare,
O inimă arzândă și un zbor!
Cu mâna Ta îmi modelează firea,
Alungă tot ce-i rău și păcătos!
Doar chipul Tău să-mi mângâie privirea,
Și să eman doar pacea și iubirea,
Așa cum ne-a-nvățat Iisus Hristos!
Zidește, Doamne- n mine o cetate
Și crește lan mănos și auriu.
Că peste mii de ani și azi răzbate,
Un Sânge Sfânt, Un Domn și o dreptate,
Un drum deschis spre cerul azuriu.
Într-un moment de cercetare și inspirație divină